Prima pagină  
 
Cartea de oaspeți 
Prima pagină
Cum se ajunge
Adrese utile
Cultură
Economie
Eveniment
Istorie
Istoricul portului
Istoria orașului
Baba Lupa
Dosare
Învățământ
Massmedia
Publicitate
Sănătate
Sport
Turism
 
Calafatul evului mediu
Calafatul înainte de emancipare.
Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat datează din 1424: Vama de la Calafat, care în secolele XV - XVI devine punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică.
Ipoteza originii genoveze
B. P. Hasdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hașdeu, a sustinut că genovezii "par să fi întemeiat porturile dunărene Giurgiu, așa numit San Giorgio, patronul Genovei și Calafatului, de la calafatare - a unge corabiile cu duhot". Este, de altfel, perioada când traficului intens pe Dunăre i se adaugă negustorii genovezi, ca urmare a încheierii tratatului de la Nymphaion, dintre Genova și Imperiul Bizantin, din 13 martie 1261.
Originea genoveză este susținută și în alte lucrări mai vechi sau mai noi.
Amintim, între acestea, pe cea scrisă
Tunurile din Parcul Debarcader
Tunurile care au fost folosite în timpul Războiului de Independență din 1877

Monumentul Independenței, ridicat in anul 1977
Monumentul Independenței

Topoare de piatră
Topoare de piatră din epoca neolitică, găsite pe vatra actuală a Calafatului

Urnă funerară și ulcică
Cultura Basarabi: urnă funerară și ulcică.
Descoperirile arheologice efectuate pe raza satului Basarabi - sunt cunoscute sub denumirea "cultura sau complexul Basarabi"

Hrisovul de emancipare
Hrisovul de emancipare.
În virtutea hrisovului domnesc al lui Barbu Știrbey din anul 1855, Calafatul a fost declarat oraș, acesta urmând să-i dezvolte în viitor atributele unei așezări urbane

Biserica "Sfântul Nicolae"
Biserica "Sfântul Nicolae"

Biserica Grecească
Biserica "Izvorul Tămăduirii"

Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

de C. Buchholtzer și P. Rotaru, lucrarea "Pe firul Dunării. De la Baziaș la Marea Neagră", "Dicționarul geografic al județului Dolj", "Dunărea. Privire istorică, economică și politică".
în sfârșit, amintim lucrarea lui Al. Cebuc și C. Mocanu, care pledând pentru aceeași ipotezș, susțin că genovezii, concurenții venețienilor, ajutați de moldoveni, împing comerțul lor pe Dunăre pâna la Calafat, servindu-se de diferite nave.

Ipoteza originii bizantine
Alți istorici susțin originea bizantină a toponimicului local. Așa, de pildă, C.C. Giurescu, după ce menționează existența Calafatului "înainte de Basarab întemeietorul", deci sfârșitul secolului al XII-lea și începutul secolului al XIV-lea, arată că denumirea de Calafat "redă exact grecescul Kalafatis, care îndeamnă cel ce smolește vasele". În acest loc, presupune C.C. Giurescu, trebuie să fi fost o "escala, o schela... unde se încărcau grânele Olteniei și se călăfătuiau vasele".
Aceeaăi origine bizantină a numelui așezării o susține și Nicolae Iorga, care afima ca denumirea de Calafat ar veni de la un nume grecesc de persoană, anume Kalafatis, nume foarte răspândit la Bizanț. Tot pentru originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunță și autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susțin că "pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile grecești localităților... Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.".

Legenda locală
Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040 - 1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înfințat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea și smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi și cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lânga această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.

Originea Calafatului
Indiferent de una sau alta din ipotezele privind originea numelui Calafat, cert este că așezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice și neolitice, în epoca fierului și pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul egeeano-carpatic.

Primarii Calafatului de la emancipare și până în 2000

1.     

Iosif Avramovici

1852

1866

2.     

Sima Pazareţ

1866

1870

3.     

Constantin Câncea

1871

1876

4.     

Marin Drăgulescu

1876

1878

5.     

Sima Pazareţ

1879

 

6.     

Marin Drăgulescu

1880

1888

7.     

Constantin Câncea

1888

1889

8.     

P.D. Braneţu

1890

 

9.     

Ilariu Marian

1891

1894

10. 

Ştefan Columbeanu

1894

1895

11. 

Marin Popescu

1895

1896

12. 

Ştefan Columbeanu

1896

1897

13. 

Ilariu Marin

1898

1901

14. 

Ştefan Columbeanu

1901

 

15. 

Ioan S. Drăgulescu

1902

1903

16. 

Ioan St. Ciupag

1903

1904

17. 

Ioan S. Drăgulescu

1905

1906

18. 

Ioan St. Ciupag

1907

1910

19. 

Ştefan I. Marincu

1911

1914

20. 

Ioan St. Ciupag

1914

1916

21. 

Petre Oprescu

1916

1918

22. 

Ioan St. Ciupag

1918

1921

23. 

Floarea N. Duţulescu

1921

1922

24. 

Dumitru Iureş

1922

 

25. 

Ioan St. Ciupag

1922

1923

26. 

Petre Ivanovici

1923

1928

27. 

Marin Stoiculescu

1923

1928

28. 

Nicolae G. Mită

1929

1930

29. 

Mitrică Encioiu

1930

1933

30. 

Grigore Borc

1933

1937

31. 

Mitrică Encioiu

1937

1938

32. 

Dumitru D. Iureş

1938

1940

33. 

Constantin Segărceanu

1940

1941

34. 

Dumitru Catană

1941

1945

35. 

Dumitru Popa

1945

1947

36. 

Constantin Cioroianu

1947

1950

37. 

Gheorghe Viziru

1950

1952

38. 

Neblea Pandele

1952

1953

39. 

Petre Dumitru

1953

 

40. 

Glorea Niţică

1954

 

41. 

Gheorghe Tănăsescu

1955

 

42. 

Ion Iacob

1956

1959

43. 

Petre Bobolicu

1959

1967

44. 

Iancu Radu

1968

1977

45. 

Constantin Cotoi

1977

1983

46. 

Sebastian Lăpădat

1983

1985

47. 

Elena Georgescu

1985

1989

48. 

Ionică Bădoi

1989

 

  49. Ion Adam 1990  

50.

Mungiu Aurel

1990

1992

  51. Gheorghe Balaci 1992  

52. 

Cornel Cojocaru

1992

1996

53. 

Marin Predan

1996

2000

54. 

Petre Trăistaru

2000

2008

 
Calafat -
repere istorice
Descoperirea unui bordei
În șantierul Întreprinderii de biosinteze Calafat un buldozer a dat la o parte câteva lemne aproape putrede și sub lamă a rămas o groapă dreptunghiulară, înnegrită într-un colț, semn al unui foc din altă epocă. Un bordei. Un fost bordei. În zona Calafatului acest tip de "locuințe" a fost mult răspândit în secolele trecute, când familii întregi - de regulă numeroase, cu bătrâni care rămâneau sub același acoperiș și cu mulți copii - se înghesuiau pe câțiva metri pătrați, într-o groapă acoperită cu lemne și cu paie.
septembrie 1855
Emanciparea Calafatului
În anul 1852 schela de la Calafat care atunci era sat număra 405 familii de săteni și 30 de familii de negustori. Doi ani mai târziu, în septembrie 1855, prin Hrisovul dat de domnitorul Barbu Stirbei, Calafatul se declară oraș, bucurându-se de toate drepturile ce le au și celelalte orașe slobode ale Principatului.
1853
Străzile din "mica Sahară Olteană"
În anul 1853 au fost trasate bulevardele și străzile dinspre piscurile dunelor dunelor ridicate de vânt în această "mică Sahară Olteană" până la malul Dunării. Aproape toate străzile Calafatului au unul din capete înfipt în coasta fluviului sau ar putea să fie așa, prin prelungire, pentru că malul este așezat într-un mare meandru, în cel mai mare meandru de pe cursul inferior al bătrânului Danubiu.
1856
Biserica din bordei
La Calafat a funcționat chiar și o biserică într-un bordei la începutul secolului al XVIII-lea. Mai apoi i s-au făcut pereți din zid, dar tot în pământ, aceasta fiind ridicată la suprafața abia prin anul 1856.
1883
Muzica militară
Cu concursul bănesc al locuitorilor în anul 1883 s-a înființat muzica militară, prezentă mai apoi în toate zilele de sărbătoare în parcul Debarcader unde susținea concerte de muzică populare pentru localnici. Documentele o menționeză și la sărbătorirea zilei de 1 Mai 1919.
1904
O tipografie și un ziar
În anul 1904 la Tipografia aparținând lui Petre Ghergulescu din Calafat s-a tipărit primul ziar local intitulat "Valul Dunării".
1933
Cinematograf
În 1933 s-a aprobat funcționarea unui "Cinematograf sonor și vorbitor" în localul pavilionului din grădina publică aparținând lui George Lăzărescu.
Din cartea
"Cântec la cumpăna apelor"
de Micea Pospai
Începutul paginii

Webmaster | Contact
 


Copyright © 2001-2006 BOGFIL. All rights reserved.
Actualizat la 31.12.2006